În ultimii ani, economia colaborativă a devenit principala formă de inovație socială, aducând în prim plan mecanisme socio-economice ce susțin mai mult decât oricând, accesul în comun la bunuri și servicii, de data aceasta cu un procent maximizat al eficientizării acelei valori pe care economia clasică o putea trece la pierderi intrinseci.

Înainte de apariția platformelor ce funcționează strict bazat pe acest tip de sistem economic, precum este cazul AirBnB, un proprietar al unui spațiu rezidențial reușea cu mare dificultate să acopere în procent de 100 % potențialul de închiriere. Problemele cele mai mari apăreau o dată cu exploatarea spațiului pe termen scurt sau cu acoperirea unor intervale chiar și de câteva zile între contractele de închiriere. 

Treptat, în piață au apărut nevoi ce presupuneau o mai bună colaborare, autonomie mai mare, transparență și, mai ales, eficientizarea costurilor și exploatarea eficientă a resurselor. 

Iată cum astăzi, AirBnB a devenit una dintre cele mai puternice platforme digitale din piață, reușind să ajungă la milioane de utilizatori și să provoace în fiecare zi, conceptele clasice de turism și comportamente de călătorie în toată lumea, mizând exact pe avantajele principale ale economiei colaborative. 

Acces, nu proprietate           Informație transparentă și liberă

Încredere şi reciprocitate    Reducerea costurilor prin exploatare eficientă

Adaptarea la un astfel de climat economic ia formă atât prin modele de refolosire a excesului de capacitate atât al infrastructurii și al activelor în sine, cât și prin redefinirea abordării spațiului neutilizat drept o oportunitate de refolosire și redistribuire. Rezultatul dorit care se întrevede suficient de puternic la ora actuală este pe cât de simplu, pe atât de îmbucurător: sustenabilitate în folosirea resurselor și crearea de comunități viabile și solide.

Soluția oferită de economia colaborativă 

Și în piața spațiilor de depozitare, principul folosit de către AirBnB poate fi aplicat cu șanse sigure de reușită. 

Astăzi, spațiul de depozitare poate fi listat și monetizat în același mod în care sunt listate o casă, un apartament sau orice alt bun. 

Drept exemplu, chiriașii supuși condițiilor unor contracte de leasing pe termen lung, pot lista gratuit spațiul suplimentar de depozit și se pot conecta direct cu cumpărătorii ale căror criterii de căutare se încadrează în parametrii spațiului listat.

Înainte de acest model, închirierea unui spațiu de depozitare temporar presupunea contracte și negocieri îndelungate de subînchiriere, care de cele mai multe ori, durau mai mult, presupunand eforturi de timp și energie.

De asemenea, proprietarii și brokerii sunt încă reticenți în a oferi aceste tipuri de leasing pe termen mai mic de 6 luni sau pe suprafețe mai mici de 500mp, deoarece există un interes ridicat în folosirea spațiului de depozitare pe termen lung.

Știind cât de greu este să găsești spațiu pe o perioadă de 1-3 luni sau pentru o depozitare de tranzit, companiile vor opta uneori să închirieze, să construiască sau să achiziționeze mai mult spațiu de depozit decât au nevoie. Soluție ce elimină, încă de la început, ideea de eficiență și reducere a cheltuielilor.  

Abordarea clasică implică astfel perdanți și de o parte și de cealaltă a baricadei 

Operatorul logistic sau distribuitorul nu poate folosi la capacitate maximă spațiul deținut, iar retailer-ul sau producătorul nu poate găsi o opțiune rapidă și mai ales, viabilă de a gestiona într-un mod sustenabil nevoile de depozitare și costurile, indiferent de scenariul aplicat. 

Ambii însă își doresc mai multă flexibilitate și autonomie în a decide cât, când și unde sunt depozitate mărfurile. 

Modelul de depozitare la cerere elimină multe blocaje ale subînchirierii spațiului neutilizat, în aceste circumstanțe, stimulând pe oricine are spațiu suplimentar să genereze venituri suplimentare în modul cel mai rapid. 

Iată cum, la doar o privire de ansamblu, ni se relevă un potențial industrial nerealizat și neutilizat în România, potențial pe care profesioniștii din logistica FMCG și nu numai, îl pot folosi pentru a crea un lanț de aprovizionare mai rezistent, mai agil, mai flexibil și de ce nu, adaptat într-o mai mare măsură cerințelor actuale ale unei piețe din ce în ce mai dinamice și imprevizibile.